După Grammy - vin Briturile, aşa că... dăm iama. Brit Awards sunt mult mai tinerele decât surorile lor americăneşti. Dacă Grammy au împlinit 52 de ani, Brit sărbătoresc anul acesta fix 30 de ani, de aceea există câteva secţiuni speciale... Dar, întâi un pic de istorie trasă la temă:Azi avem de văzut (la TVR1, pe la 14 şi ceva) Brit Awards 2009, ca antrenament pentru ediţia 2010 - care o să fie la 16 februarie. Abia atunci o s-avem ce vedea, pentru că la nominalizări, secţia "The Brits Hits 30" avem şi "Earth Song" cu, desigur, Michael Jackson.
Pentru cei ce nu au memoria la îndemână, Michael Jackson a cântat "Earth Song" la primirea ultimului premiu Brit, în 1996 - premiul ăla... cu cântec, cu acel moment idiot dar povestit atât de haios de Bob Geldof. Despre Bob Geldof şi povestea respectivă am trăncănit în postarea "Jackson Bob cu Bob" (17 august 2009), iar cântecul e mai jos:
Mărturisesc că n-am băgat prea bine de seamă când s-a petrecut momentul cu pricina, publicul urlând îndeajuns de tare cam tot timpul - nu-ţi poţi da seama când râde (cum s-a povestit). Aşa că... N-am înţeles prea bine însă scenariul de după cântec, de ce el l-a pupat pe creştet pe un rabi (parcă prin perioada asta s-a petrecut şi scena)... În fine, asta face parte din latura sa ruptă de realitate - ca să nu zic mai mult. Cum spunea chiar Rabbi Shmuley, tocmai faptul că e(ra) altfel l-a făcut celebru. Asta adică pe lângă talentul cu totul aparte.
Istoria lui Michael Jackson la Brit Awards este rezumată astfel:
Deocamdată amănuntele sunt oha, dar pe site există scrisă promisiunea că acestea vor fi adăugate cît de curând. Cum britanicii nu-s români, nădăjduim să se ţină de cuvânt (că de altceva ce?)
Pentru cei ce nu au memoria la îndemână, Michael Jackson a cântat "Earth Song" la primirea ultimului premiu Brit, în 1996 - premiul ăla... cu cântec, cu acel moment idiot dar povestit atât de haios de Bob Geldof. Despre Bob Geldof şi povestea respectivă am trăncănit în postarea "Jackson Bob cu Bob" (17 august 2009), iar cântecul e mai jos:
Mărturisesc că n-am băgat prea bine de seamă când s-a petrecut momentul cu pricina, publicul urlând îndeajuns de tare cam tot timpul - nu-ţi poţi da seama când râde (cum s-a povestit). Aşa că... N-am înţeles prea bine însă scenariul de după cântec, de ce el l-a pupat pe creştet pe un rabi (parcă prin perioada asta s-a petrecut şi scena)... În fine, asta face parte din latura sa ruptă de realitate - ca să nu zic mai mult. Cum spunea chiar Rabbi Shmuley, tocmai faptul că e(ra) altfel l-a făcut celebru. Asta adică pe lângă talentul cu totul aparte.
Istoria lui Michael Jackson la Brit Awards este rezumată astfel: Artist Of A Generation
1996 (Winner), 1996 (Nominee)
Best British Album
1984 (Winner)
Best British Video
1989 (Winner)
Best International Artist
1985 (Nominee), 1984 (Nominee)
Best International Male
1989 (Winner), 1989 (Nominee)
Best International Solo Artist
1988 (Winner), 1984 (Winner), 1988 (Nominee)
Best Music Video
1989 (Nominee)
Best Selling Album
1984 (Nominee)
1996 (Winner), 1996 (Nominee)
Best British Album
1984 (Winner)
Best British Video
1989 (Winner)
Best International Artist
1985 (Nominee), 1984 (Nominee)
Best International Male
1989 (Winner), 1989 (Nominee)
Best International Solo Artist
1988 (Winner), 1984 (Winner), 1988 (Nominee)
Best Music Video
1989 (Nominee)
Best Selling Album
1984 (Nominee)
Deocamdată amănuntele sunt oha, dar pe site există scrisă promisiunea că acestea vor fi adăugate cît de curând. Cum britanicii nu-s români, nădăjduim să se ţină de cuvânt (că de altceva ce?)
Şi pentru că la o gală ne ducem dichisiţi şi chiar parfumaţi, mai am o completare la Balul de la Versailles, completare numită Orhideea Neagră.
Orhideea asta, avută în taşcă doar ca rezervă pentru perioadele de lipsă a Balului (cum spuneam, adică ei spun, că eu n-am de un'să ştiu, creaţia răposatului Jean Desprez se găseşte greu al naibii), este fabricată (oh!) de un anume Tom Ford, un texan de meserie creator de modă (crescut sub aripa Gucci) şi regizor de film.
Câteva chestii se găsesc pe site-ul fanilor lui Michael Jackson, www.mjfanclub.net, sursa fiind aceeaşi Karen Faye. Aflăm că mai erau pe listă nişte parfumeturi, dar cum n-avem de gând să deschidem butic, nu mai căutăm poze şi cu alea (cine ştie, poate dăm peste ele cândva şi... dacă tot nu ştim cum duhnesc, la ce bun? Mai bine să visăm la o mostră gratuită din BAV şi gata). Bun. Mă grăbesc să vă înfăţişez cele scrise acolo:This is from Karen Faye (Michael's long time makeup artist). She also addressed Black Orchid that we heard about. There may be more tidbits - not sure, but you can become a friend on her Facebook to get them.
"I have had many requests. Like music, our sense of smell activates our memories. Michael and I discovered many years ago (30) we shared a favorite scent. Those who were able to share the same space with Michael, BAL A VERSAILLES, by Jean Desprez, will remind you of him."

"Neither Obsession or Joop were a favorite. They may have been a quick buy from his security guards because BAV was not always easy to find."
"I ordered it online. I bought many bottles for him for London...
"Michael treated the bottles of this scent like gold. He was always so thrilled to have it. He loved the big fancy bottle, and he liked to carry the tiny little bottles in his pocket. Michael Bush wasn't always so pleased when they leaked in his pocket."
"He was wearing Black Orchid, but that was because it was easy to get. He switched immediately, when I found him BAV. He would ask me everyday if it had arrived after I told him I had ordered it."
"He was wearing BAV in the last weeks of his life."
"Michael and I shared the love of this scent before we even met. It was something we discovered about each other. It wasn't one of those perfumes you find at the department store, so I was always hunting for it for him. Michael Bush would search also. When we found a bottle it was like striking gold. Now with the internet, it makes it easier to track down, but back then it was a miracle to find!
The scent was created in 1962."
...
"There are many "notes" to BAV. the ones that I love and linger on me are the earthy ones, amber and vanilla."
"I bought a lot for Michael...I hope I left some for all of you."
"it is best to get the smallest bottle of perfume. Perfume smells different on everyone...and the eau de toilette spray bottles seem to leak and don't smell as good as the perfume."
"We never cared if a scent was made for a man or women. Michael didn't think it was fair we got all the good smells. LOL"
"if you should order it....get the smallest bottle of PERFUME not the eau de toilette. The perfume smells better."
Pe site este un link la un filmuleţ care nu mai există şi câteva linkuri-lecţii de parfumerie (care-i diferenţa dintre parfum, apă de parfum, apă de toaletă, blabla). Dar poza de mai sus e poanta postării: dacă tot există un Bal la Versailles, există, poftim, şi o Revoluţie la Versailles, creată de acelaşi Jean Desprez. Ceea ce dovedeşte dualitatea proverbială a francezilor, care sunt cei mai regalişti republicani şi viceversa._____________________________________
Mâine, dr. Murray va fi pus sub acuzare oficial. Nu mi se pare nimic ca lumea, individul ăsta e doar executantul, pentru că în mod sigur cineva a ordonat povestea. De ce nu spun exact, cronologic, ce s-a întâmplat atunci? Cine l-a angajat pe măcelarul ăsta şi cum? O să scape ieftin (tâmpitul a cerut deshumarea lui MJ, pentru a patra autopsie, cică) - omor din neglijenţă. O mizerie, o prostie.
Dar e interesant ce zice Aphrodite Jones pe blogul său despre vizita pe care Murray a făcut-o la mormântul lui Michael Jackson. Parcă am fi în plin teatru scris de Eugen Ionescu.
