joi, iulie 30, 2009

Fişe de lucru - II

Poporul ştiinţific declară sus şi tare că nu există coincidenţe. Eu - făcând parte din poporul neştiinţific - mai cred că, din când în când, se mai strecoară prin viaţa fiecăruia câte o coincidenţă. În viaţa lui Michael Jackson, coincidenţele - fie că au conotaţii benefice, fie că au fost malefice - cam abundă şi lucrul acesta îl poate pune pe gânduri chiar şi pe un om de ştiinţă.

De exemplu: Michael Jackson s-a născut şi a crescut într-o familie ce aparţinea sectei sau organizaţiei religioase Martorii lui Iehova (pentru amănunte, e de vizitat Wikipedia - mai degrabă varianta englezească decât cea românească; pentru eliminarea oricărei controverse, le linkuiesc pe amândouă - cu precizarea că, pe varianta românească, există menţiuni privitoare la tonul nepotrivit al articolului) ai cărei membri, printre altele, refuză transfuziile de sânge. (Am putea, prin asociere, să considerăm că nici grefele de piele nu sunt acceptate?) Oricum, accidentul major din 1984 (în plină glorie) a presupus şi transfuzii de sânge. Bun, asta e o coincidenţă - deşi nu oricui i se întâmplă să aibă arsuri - şi încă de o asemenea gravitate. (Că tot veni vorba, în fotografia de mai jos - de la www.gettyimages.com - se vede bine cicatricea lungă ce porneşte de la bărbie, în josul gâtului; asta că tot spunea Paul Agarici că a remarcat-o în timp ce făcea poze la concertul de la Bucureşti; iaca, nu-i singurul care a nimerit să fotografieze asta... - adică încă o taină: ce-o fi, de la ce, când...?)

A doua coincidenţă majoră: la data filmărilor pentru Thriller, Michael Jackson nu fusese încă diagnosticat (după ştiinţa mea, dar poate mă înşel) nici cu vitiligo - deşi boala părea evidentă, după cum se vede din montajul (nu ştiu dacă nu e "prelucrat" ) de pe site-ul www.wat.tv - şi, cu atât mai puţin, cu lupus. Despre vitiligo eu ştiu că ar fi aflat abia prin 1986 - conform site-ului Wikipedia. Pe de altă parte, scurt-metrajul Thriller a fost lansat la 2 decembrie 1983 - aşadar, cu aproximaţie, cu 3 ani înainte (hai, doi şi jumătate).

Cel mai vândut album şi filmul care a schimbat definitiv istoria videoclipurilor (repet - Michael Jackson nu suporta această denumire, cel puţin NU în ceea ce priveşte creaţiile sale video) a devenit, iată, scenariul propriei sale vieţi: "I'm not like other guys... //... I mean, I'm different" - după care urmează transformarea în zombie. La vremea aceea, orice ins cu capul pe umeri ar fi considerat că sunt replici de film şi că, cel mult, se poate face o asociere cu faptul că Michael Jackson avea un talent artistic ieşit din comun.

Urmărind însă referirile pe care chiar el le-a făcut, de-a lungul vremii care a urmat, la aceste filmări, se poate observa uşoara sa obsesie pentru chiar această scenă şi pentru această replică (abia apoi vorbea, pe larg, despre coregrafie). Să fi fost vorba de vanitate? Nu cred, hotărât lucru - nu era vorba de aşa ceva. Ştiind pasiunea sa de a emite mesaje "cifrate", nu putem interpreta aproape nicio afirmaţie a artistului stricto sensu: în spatele fiecărui mesaj se ascunde un altul, foarte personal, dar care explică (sau ar putea explica) multe din acţiunile sale, aparent ciudate sau extravagante.

E de luat în considerare şi ceea ce a afirmat Quincy Jones, într-un interviu despre Michael Jackson, postat pe site-ul men-style.com, luna aceasta: "I've learned so much about the human mind and the body, and the doctors talk all the time about how you become your thoughts. It's true. With one thought it starts, you know, and if you sit there and just stay hung up on one negative thought, you will become that thought."

În altă ordine de idei, trebuie meţionate articolele lui Quincy Jones referitoare la Michael Jackson - pe site-ul său, www.quincyjones.com: primul, "Words from Quincy", a fost postat la data de 26 iunie, iar al doilea, "Remembering Michael" - la 7 iulie a.c.. În acesta, Quincy Jones spune: "
This wonderful artist who commanded the stage with catlike grace, shattered recording-industry records, and broke down cultural boundaries around the world, and yet remained the gentlest of souls. He was a different kind of entertainer. He’d work for hours, perfecting every lick, gesture, and movement so that they came together precisely the way they were intended to. We achieved heights in the ’80s that I can humbly say may never be reached again, and reshaped the music business forever. How could Michael be gone? He was a part of my soul. -Q"

LinkWithin

Related Posts with Thumbnails